oameni..ca oamenii

exista oameni pe care ii vezi doar o singura data in viata, intr-un moment cum nu se poate mai banal... pe strada.. intr-o rutiera.. dar care ajung la pieptul tau si ii porti apoi permanent cu tine... oameni magnifici...
ca batranica aceea cu ochii atat de albastri... atat de adanci.. si blanzi... cu ochii zambet-duios si povestitori..de parca iti deapana ei asa, ca un fus care-ti toarce direct in tine, fara ca tu sa le-o fi cerut, istorii peste istorii...

ca baietelul mini-savant cu ochelari si puf galben, zdrentuit... curios... intrebator... cu privirea grea, de mosneag intelept de 3 ani probaBil, dar deja cu legitimatie de infirm... ce deficiente sa aiba un pici care la asa virsta frageda cuprinde lumea in priviri, si-o descoase cu intrebari interesante?... care te cerceteaza cu ochisorii lui adanci ca si cum ti-ar spune: "ai grija ce gandesti, tu acolo, eu stiu..."
imagini cu magie, care-ti raman fixate de suflet... ca sa le redescoperi apoi in momente critice, si sa le simti... povestile din privile lor... atingerile din tacerea lor...

si exista oameni... care apar intr-un moment cu greutate si te-nalta, ca sa plutesti si tu... oameni-ingeri... care parca-ti simt nevoia si se ivesc special spre a-i iesi prietenosi in intampinare... cand tu stranuti bolnav, chinuit, descurajat de boala, de-ntuneric si de ger, si o batranica intr-un autobuz iti intinde o bomboana... TRAVESIL :) ... c-o vorba blajina si-un zambet-afect... ba apoi, chiar, inca una, ca ea mai are acasa, dar sa-ti ajunga tie pe tot drumul...

exista oameni pe care ii intalnesti zilnic... va percepeti existential, poate chiar va adresati in cuvinte... dar nu va spuneti nimic...caci nu va leaga nimic... sa nu-i mai zaresti maine si n-ai remarca...

exista oameni...