vineri, 27 iulie 2012

Hydra si Spetses

Croasiera Mantalena
Hydra
Acum patru zile,am avut parte sa simt una dintre cele mai placute si neasteptate surprize organizate de agapi mou...Din draga diminiata,cu gindul ca vom lua micul dejun pe malul marii,m-am trezit pe bortul unei dintre cele mai frumoase croaziere pe nume Mantalena...De mult ne doream o astfel de calatorie..si anume vizita a unui lantz de insule grecesti...Zis si facut(organizat secret)...Doua ore intregi de savurarea a aerului curat si sarat de mare,in bataia vintului creat de viteza croazierei,a creatca cel mai placut inceput de zi...Combinatia dintre senzatiile trezite si compania celui mai iubit om,la moment cred ca nimic nu era mai efemeric...Nimic nu mai trebuie unui om...doar o picatura de fericire...de care probabil eu am avut parte cel mai mult...Deci calatoria noastra a avut cursul spre doua insule valoroase :"Insulele Saronice "din Marea Egee, aflata intre Golful Saronic si cel Argolic...
Prima fiind Hydra...
Catirii din Hydra
            
                Avind o forma de amfiteatrul,chiar din intrarea in port nu-ti poti lua ochii de la privelistea care apare in orizont...Prima replica fiind::Oau e extraordinar"...E ca o poveste...Cladirile albe cu acoperisurile rosii,multimele de yahturi si micile barcute parcate de stincile insulei,tavernele si restaurantele amplasate toate pe mal,toate avind un sharm individual....ne fugeau ochii...nu stiam unde sa ne oprim privirile...Asa ca am hotarit sa o luam din capat...Marea ni-a fost uimirea,cind chiar din start ni-au iesit in intimpinare renumitele pisici grecesti,gratioase si mereu disponibile de a fi fotografiete pozind ca niste adevarate modele....Nu ma vorbim de unicele mijloace de transport permise aici si anume -perechile de catiri....cu priviri calme si destepte ademenind convingator ca ei sunt cheia descoperirii acestei lumi departe de civilizatie...Orasul se distinge prin arhitectura aparte a cladirilor, nemaiintalnita in alte parti din Grecia. Gasesti case vechi, de secol XVIII si XIX, locuite candva de comerciantii bogati veniti in zona. Arhitectura impleteste elementele traditionale cu cele italienesti. Printre cele mai deosebite sunt conacele, ridicate din piatra, pe mai multe nivele.Mergind ore intregi am inteles ca trebuie doar sa ne asezam la o masa sau pe o bancuta sau, si mai bine, direct pe vreo scara varuita si sa privim trecatorii. Si ai, intr-adevar, la ce sa privesti. Turistii vin de pretutindeni, peisajul natural este absolut fermecator, iar culorile cladirilor, combinate cu vegetatia, iti imbata simturile.Revenind pe bortul croazierei am realizat in cele din urma ca pe insula Hydra constientizezi ca mereu vei fi  sedus de unduirea verde a padurilor de pini si maslini, de casele cocotate pe dealuri, de strazile inguste cu ziduri laptoase, combinate atat de fericit cu albastrul ferestrelor si portilor si cu ficusii din ghivece.
Spetses
Placut obositi,ne indreptam spre o alta insula plina de istorie si valoare pentru civilizatia greaca,si anume insula Spetses.
Hotelul Posidonio
 Insula Spetses se afla la intrarea in golful Argos. Vechiul sau nume era ‘Pityoussa’ (plantata cu pini) din cauza numerosilor pini care mai dau si azi o nota originală insulei. Numele actual al insulei este o derivare de la ‘Isola de Spezzie’ (Insula Parfumata), nume dat de venetieni datorita parfumului multitudinii de plante care cresc in muntii din insula.Este mult mai mare decit insula Hydra ca marime,dar si ca importanta turistica pentru eleni.Arhitectura chiar e caracteristica anume acestei regiuni,si mai ales se demonstreaza  prin Casa Eroinei Revolutionare Bouboulina, Casa Hexis, azi un muzeu si Biserica Sfanta Triada cu relicve sculptate. Spetses are si un hotel renumit, Posidonio.Cred ca avind un numar in acest hotel,ni-am fi numit cu adevarat cei mai impliniti.mai ales privelistea care se deshide in fata lui,amplasat chiar pe malul marii.Se spune ca cu mult timp în urma Insula Spetses era un centru faimos unde se construiau barci.Mergind si admirind splendoare din imprejurimi,nu puteam lua ochii de jos(la sens direct)pentruca orce carare,orce drumuletz,e o adevarata arta ...Toate sunt decorate cu niste mozaice confectionate din pietre de mare din diferite culori si dimensiuni....Aici pe aceasta insula ni-am odihnit sufleteste...Chiar daca Hydra se poate asocia cu un shou de impresii..aici linistea te copleseste in asa mod,ca vrei nu vrei,relaxarea e la maxim(pina si noi mai mai nu am intirziat la bort:))In jur de orele 7 seara ...mica noastra aventura a luat sfirsit,drumul spre casa fiind unul plin de armonie si implinire sufletaesca....

P.S-Nustiu a cita oara o sa-i multumesc unei si aceeasi persoane...poate pina la nesfirsit...caci datorita ei lumea a capatat culoare,sens,si valoare....Euxaristw para poly moro mou....



sâmbătă, 21 iulie 2012

...fetele mele...

Deja a cita oara incerc sa astern aici ceea ce de mult timp ma framinta,si de fiecare data parca astept sa se skimbe ceva,sau poate sa ajung la concluzia ca nu-i atit de important,ci pur si simplu eu ii dau asa valoare...Mii dor de fetele mele...
Nu am avut pe parcursul vietii nicio rivnire de a avea prietene,caci de prieteni am avut parte slava Domnului...Din copilarie am avut noroc sa intilnesc persoane deosebite,care si acum pot sa spun strigind ca DA,chiar am mincat de mika,(nu numai in cazul asta).Dar uite ca viata ni-a cam despartit care si pe unde,dar m-am convind si o stiu cu exactitate ca chiar si pina la batrinete "D" si "N" imi vor fi aproape daca nu fizic,macar asa telepatic...
Ideea asta a fost certa,pina nu li-am intilnit pe fetele mele de la facultate,care fiecare prin modul sau au lasat o amprenta neplanuit de vizibila,pe persoana mea in cauza.Totul s-a inceput cu viata de camin,si legile ei de acolo...Nici prin cap ca voi putea vriodata sa ma atasez de persoane practic straine...Si uite ca asta s-a intimplat...
Kobzik-aceasta e un client aparte.Nu stiu daca vri-o data am s-o pot defini exact asa cum este,dar pentru mine ea mereu va fi "ciuviha":).Niciodata n-am sa uit de cite ori mi-a intins mina fara sa astepte vri-o recompensa;de cite ori m-a hranit fara sa-mi asculte negaiile mele false ca sunt satula si nu mii foame.Ooo,dar dear sti cit de recunoscatoare eram cind adapostea boschetarul din mine,simi oferea perna ei,numai sa ma odihnesc...cind m-a vedea la pamint...Ore intregi de scarpinarea limbii,plinsete pe umeri,vise neimplinite,aluzii,comentarii glume fara sens,hohote nebune ....De toate astea imi aminteste-Ea...
Veronicika:)zimbetul ei molipsitor de tare,cred ca nu l-am auzit si nici nu-l voi auzi vriodata...Un om atit de pozitiv,bun la suflet,si sensibil,cred ca nu mai este...Un an de zile am impartit aproape totul impreuna,si orele in plus de somn,chiuleala de la  facultate,bocete la filmele de dragoste,tonele de rasarita,salata de morcov coreean,si desigur,tartinele cu maioneza si slanina de la orele 3 de diminiata...:)Uite asta da viata!!!!Cred ca cu ajutorul ei am incetat sa vad lumea nu numai dupa reperul meu inventiv,ci putin mai alternativ...Ca exista ceva mai puternic ca noi,si cu credinta se face totul...Vointa de sine si taria de caracter ma fascina uneori,si ii priveam pasii cu invidie alba...Iar deviza ei de viata,a devenit o teorie de baza:"Cine papa bine are corp frumos"...
Lesika:mereu vecina,mereu aproape.mereu gata sa te salveze din orce belea...si nu in ultimul timp sa te serveasca cu ceaiurile ei...Cred ca numai cu ea am inceput sa bem tone de ceai,devenind ca un ritual zilnic strict necesar...Atit de moale,plapinda,disponibila,creativa...gratia cu care mergea in intimpinarea oricui ne era ca exemplu,si ideea fixa a ei ca puterea femeii  e in tot ce face,vorbeste,merge,si simte...ni-a fost o lectie buna,cel putin pentru mine...Cu privirea ei calma,si intelegatoare peste multe am trecut,si oriunde nu ne aflam intuiitiv stiam ca e aproape,si ca totul va fi bine...Adapostul sufletesc pe care ni-l oferea,nu stiu daca il voi primi vriodata de la cineva...
Anicika:imi pare rau ca ni-am descoperit tirziu,si timpul pe care l-am petrecut impreuna,zi de zi cot la cot,a trecut dureros de repede,si fiacare revedere,e dureroasa in felul sau cind constientizez ca urmeaza sa ne despartim...In ea vedeam oricind o a doua sora de suflet,un umar tare,o inima mare,unde cu siguranta ar incapea o lume intreaga daca ar fi posibil...Am trecut prin multe impreuna,si fara sa ne dam seama am intarit prin aceasta o relatie destul de deosebita,care nu cred ca o voi reda vriodata...Sigur e una,ca omuletul asta micut si dragut,mi-a demonstrat ca exista totusi prietenie intre femei,indiferent de cit timp nu te vezi,nu telefonezi,si nu esti disponibila...Ea mereu a inteles,a exiplicat si a demonstrat prin fapte,bazindu-se neclintit doar pe asta.iar cuvintele sunt doar o retea informativa.Mereu tare,gata sa infrunte tot si orce,involuntar a devenit un exemplu pentru mine...
Eh fetelor...nu-mi ajung cuvinte sa va redau cit de mult imi lipsiti...Vreau sa va aud,sa va vad,sa ridem sa chefuim,se pare ca numai cu voi lumea e lume,si nu un circ gratis...Cu voi eram eu...Am devenit eu...Acum sunt sigura  ca niciodata...citi omeni nu voi intilni in viata asta...voi pentru mine o sa ramineti aparte...de suflet...aproape de inima...Si sigur ca in orce poveste rostita nepotilor mei in fiece noapte,voi o sa fiti eroinele principale,numai asa cred ca m-a voi putea rasplati pentru tot....
P.S-Va multumesc ca sunteti,fetele mele.....

duminică, 15 iulie 2012

In sfirsit liniste...eu Bety si gindurile mele...au trecut ceva zile de cind n-am mai scris...dar atit de inkarcate..atit in sens direct kit si la figurativul acestora...pline de evenimente..trairi..concluzii...oameni...Cred ca doar acum am inteles ce cale mi-am ales...una kiar necunoscuta...Sincer nu stiu la ce  sa ma mai astept,ce surprize voi infuleka...si cu cite dezamagiri ma voi ineca...dar nu e pe asta ...oricum energia pozitiva cu care m-am incarcat in ultima perioada...sper ca o sa-mi ajunga pe mult timp inainte..
Si daca sa generalizez asa pentru istorie..kam ce s-a mai intimplat...pot sa incep cu petrecerea a unei party destul de semnificativa....si anume 27...atit la mare..kit si continuarea acesteea intr-o companie destul de calda...ca un carnaval plin de masti...incerc sa inteleg "habitatul" de aici,mi-am puso ca test asa personal pentru mine...sa vad ce va fi in continuare..totusi sa cercetezi o astfel de lucrare de "laborator",necesita rabdare...eu sper ca am sa o pastrez pina se va intimple a doua Hirosima...
Ca urmare pot sigur sa mentionez...ca apa sarata de mare..soarele ..si patratelele bronzate de care ii inpinzita plaja...chiar e receta unei vieti....Bune...fff Bune...si ....inaintata...
P.S...Trecutul se pare ca ne va urma pretutindeni...ca umbra sumbra de pe un perete gol...

duminică, 8 iulie 2012

1 si 2

La prima vedere cifre banale fara vri-o importanta...pentru lume...iar pentru noi,cei ce facem parte din ea...e un eveniment grandios...de fapt in fiecare luna pe aceeasi data se intimpla ceva efemeric...Ziua Noastra...O sarbatoare care a devenit traditie spontan si la locul ei...Aceasta zi o petrecem mai deosebit...neintentionat...dar care se simte destul placut...Micile declaratii care au devenit deja cuvinte de legatura,anume aici par mai cu sens si mai patrunzatoare...
Aa vrea nespus de mult sa pastram aceasta...si sper ca  vom reusi...doar de noi depinde totul....Sper....
P.S-Cu acest miros ai sigilat totul cemi aminteste de tine....Iti multumesc!!!si...Felicitari noua!!!

duminică, 1 iulie 2012

numai o fraza la moment o pot rosti sincer si neprihanit-"sunt acasa,in sfirsit"...la casa  sufletului meu...adapostul linistii..echilibrului...si visului...la drept vorbind nici nu shtiu ce simt makar la momet...poate niste tangente de euforie,poate alceva...cert e ca am zbucium ...nustiu cit de pozitiv va reactiona...dar sper sa fie argumentat cu timpul...

24 de ore pe care leam parcurs..mi sau parut o vesnicie...pentruca numai aceste ore ne desparteau...alceva e ca am avut si timp destul sami analizez ceea cemi interziceam mereu...Podul...pe care sunt...locul unde ma face automat sa privesc la dreapta si la stinga asupra vietii mele...familiei...sunt in mijloc...sunt jumatate...cu 2 vieti,cu 2 destine,cu 2 lumi...nustiu pina cind am sa rezist,si cine pina la urma va prevala...una sunt sigura ca aceasta este si va fi mereu pedeapsa mea...Incerc sa ma gindesc ca e periodic...si in curind totul se va lamuri de la sine...din vint...asa incerc sa ma alin...sa ma mituiesc...incerc...incerc sa savurez din clipele de azi...de ieri...si de miine...in aceasta perioada ceva sa skimbat..eu mam skimbat...noi...poate ca am inteles cit de imortant e sa te simti....
 
De 2 zile sunt linga inima mea ..pe umarul meu....si savurez-mirosul,privirea ,zimbetul,miscarile,rasuflarea,cuvintul-LUI...imi sunt atit de dragi,personale,si iubite...inkit mi se pare o maladie incurabila ...si nu doare delok,ci numai alina....

Acum am inteles 101% ca nimic nu-mi mai trebuie ...nimic....ci doar ochii in care ma oglindesc si ma scufund, pierzind orce fir de realitate....