...taracanii...

Ploile astea de ceva timp-ma innebunesc...Ma fac sa ma gindesc la toate prostiile si taracanii astia de sub canapeaua mea din creer care ies la plimbare parca ar fi la o donatie de zile mari...Aceleasi ginduri,aceleasi sunete,aceleasi voci...La naiba sunt propriul regizor la toata drama asta care are loc in jurul meu...Mi s-a spus cinva ca prostia mea imi va fi calaul...Si n-am sa merg mai departe pin n-am sa ma innec in ea...Poate mi-a venit timpul???Acum am un orizont mai limpede ca niciodata...dar cu atitea rascruci...Ce sa fac?Unde sa o iau?Pina unde ma va aduce aventurile astea?Cit o sa mai fug de mine?Ma privesc...ma admir,si-mi vine sa   imi ard o bataie..macar vri-o saptamina sa nu ma pot misca...macar asa sa simt durere...Oare in asa mod se va manifesta hedonismul meu?Poate...Pacat ca nu pot lua astfel de masuri cu mine...Pacat...
De-ar depinde macar un pic de noi...Ce-ar fi daca ni-om opri din capacitatea de a simti-dragoste,ura,obligatie,remuscari,neputinta,placere,slabiciune....Sa vezi,auzi si pipai doar..Alceva nimic..Ce ar fi?Probabil un efemeric extaz ...de puterea de a fi tu insuti;cel mai principal,adorabil si stapin pe sine....Sa stii ca iti apartini doar tie,si nimeni si nimic nu are sens...As vrea o astfel de experienta...pe o zi...mi-ar fi deajuns cred...Mecanismul asta chiar doare...Si cind stii ca insusi tu esti combustibilul...inca mai tare doare...Ce sa faci...noi creem,noi mentinem,si tot noi curmam..

...si ce-ar fi sa-i vad satui pe parazitii astia..si sa se care sub canapea....donatia gratis-a luat sfirsit....