joi, 24 noiembrie 2011

Oare exista si asa ceva?

Pe zi ce trece privind stirile,si citind articole prin ziare...tot mai des dau cu ochii despre una si aceeasi tema...si ma intreb OARE EXISTA SI ASA CEVA?Ce inima trebuie sa ai,sau ce creatura trebuie sa fii,ca sa-ti omori PROPRIUL COPIL???Nici un animal cred si sunt sigura ca nu ar face-o vriodata...Dar uite ca creatura de OM poate...si anume cine?O femeie!!!A carei menire este predestinata pe pamint  de a da viata.,prin rolul sau firesc de a fi Mama...Mda...nu am cuvinte..si orice comentariu care imi vine sa-l fac..mi se opreste pe virful limbii...Traim slava Domnului in secolul in care tehnologiile si variatia de metode depasesc limita posibilului,nu traim in era de piatra unde naveau idee femeile despre o simpla "protejare",de contraceptie...si totusi situatia creata la  moment ne demonstreaza contrariul...avem de lucrat mult la educatia sexuala de astazi...Chiar daca suna banal,caci televiziunea,viata de zi cu zi este bazata numai pe sex,unde nu ti-ai intoarce si ce aluzii n-ai face totul ajnge la ideea fixa despre aceasta,tinerii de astazi,si nu ma tem sa spun ca si cei adulti,sunt incostienti de unele consecinte care aduc la un asa tragism al realitati de astazi...Nu vrei copii,casca gura si ochii la timp,ca urmare nu da Doamne prin indiferenta sa te trezeshti putin spus un asasin...ci un MONSTRU...Doar copii sunt o minune..atitia oameni,atitea familii viseaza la o sa minune in caminul..care ar da orce numai sa se auda in casa lor un zimbet si un ginguit de copil...Mda...Asta e cruda realitate...si-n astfel de societate facem parte..si cind sa te gindesti ca astfel de "oameni" iti sunt in preajma, te apuca groaza...cind astfel de femei respira acelasi aer ca si noi...M-a doare si-mi pare nespus de rau penntru acei ingerasi,care nu au avut norocul sa devina triumful unei dragoste...Si mai mai mult imi pare rau pentru acele "MAME"care nu realizeaza insemnatatea,si importanta unei astefle de fior de magie..de a fi MAMA cu adevarat....Nu sunt ,si nici nu vreau sa tind,in rolul de judecator,dar realitatea ma impune involuntar sa repet in continuu..."NU FI PALOŞ,AI MILA...COPILUL E UN SUFLET,iar daca nu ştii sa simti,sa iubesti,si sa te dedici...atunci degeaba te numesti OM,ba mai mult ca atit,FEMEIE....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu