luni, 4 martie 2013

Sunt rasista...

Sunt rasista...
Pentru prima data am primit un asa compliment,de la care am ramas far de cuvinte...Ma uitam in olglinda odinioara si incercam sa prind aerul asta discriminatoriu pe care l-am emanat...Oare sunt capabila de asta?
Koilada
Totul sa inceput de la o eventuala  excursie intr-un satuc vechi grecesc pe numele Koilada,un mini golf scaldat de marea Egee...De diminiata am asteptat acest drum,fiecare in modul sau..eu mai mult din curiozitatea de a infuleca ceva nou din tara asta care ma fascineaza pe zi ce trece,alcineva de a atinge noi culmi in performanta sportiva...Cu  noii prieteni am pornit-un grec vorbaret,energic si tare cumsecade,si cu un imigrant refugiat din Senegal,evident de culoare...Nimic straniu ca de obicei,am cascat ochii pe geamul masinii,paralel ascultind conversatia lor,fericita in mine ca deja incep sa inteleg si sa rid la glumele lor...Fac progrese...Despre privelistele pe care le-am zarit face sa mai concretizez ceva?Cred ca nu...Fantastic...Nimic nu poate fi mai efemeric decit un contrast viu de munte si mare....Aici drumul niciodata nu o sa-ti para plictisitor...caci in jur se trece Raiul....In fine dupa o ora si ceva am ajuns la punctul de destinatie...Koilada-pustie,murdara...mirosind a peste si vopsea proaspata...Aici se afla o baza de constructia vapoarelor...si am nimerit in perioada cind micii pescari isi improspatau barcutele...Imaginea propusa din micul perimetru nia entuziasmat placut mergind alene prin strazile mute,discutind,si comentind orice coltisor zarit...Totul ca intr-un leagan parasit...Nici tavernele nu propuneau nimic standart...doar cafea si mici gustarele,care costau o avere....Oricum tinind cont de traditia noastra de a ne intari cu ceva de alegurii inaintea evenimentului decisiv,am indraznit sa pasim pragul unei astfel de taverne cu o fatada mai moderna...dar probabil nu asta a fost motivul,ci poate ca am zarit ceva lume...De aici s-a inceput..Am indraznit sa il ating pe noul nostru prieten care statea cuminte,parca alene,la masa,si savura muzica ce rasuna de la casetofonul mic de linga geam...Am indraznit,sa-i vorbesc in franceza...Nu am exersat-o de foarte mult timp,asa ca mi-a fost greu  sa intretin din start micile aruncari de fraze,eu in limba pe care am invatat-o mai mult gramatical,el intr-o limba  cu un dialect specific de strada...Oricum ni-am inteles..asta fiind cel mai important..Nici peste 5 minute de comunicare,mi-a aruncat o bomba in nas...cica"daca nu incepeai vorba erai sa ramii in lista rasistilor pe care te-am pozitionat deja....Draguta pareai dar-rasista..."Soc!Dar mi-am revenit repede...caci cu firea mea de rasista draguta,am obtinut atentia lui,si respect...Istoria cu care m-a captivat timp de o ora,n-as indrazni s-o expun nimanui..e prea dureroasa...Cert e ca m-a pus pe ginduri...Ceea ce demult nu a reusit nimeni...M-a captivat...

Morala intregei nuvele e una fireasca....
Stiu doar ca am de:
1.reinvatat Limba Franceza
2.reveni la Geografia lumii
3.si....sa fiu putin mai atenta la ceea ce oglindeste fetisoara mea...de...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu