...funeral face...

Ascultind aceasta piesa probabil am acelasi Funeral Face,care deja de jumatate de ora pe repeat reflecta acelasi spirit -funeral...si daca as putea aduna toti nourii negri euforici de pe mutra mea,as crea o furtuna,de s-ar despica totul in jur...cit de mult mii scirba acum..cred ca tot numai ei stiu-nourii mei...
senzatia asta de cos de gunoi se naste ori de cite ori citesc siturilie noastre "maldavskie"...si se mai adauga o "galacika" automat in lista mea de ce mi-am ales acest drum departe de casa...departe de zoo din Moldova...poate n-am idee de patriotism si altruismul din mine e mereu pe faza,nu-mi pasa caci asa m-a educat lumea de acasa...ce nu ai face-nu ti se multumeste..ci doar critica se sonorizeaza...posibilitatea de a creste...progresa si un pic mai zbura,ti se taie din portie o data ce ai aparut pe lumea asta..pe tarimul nostru mioritic...care in esenta nu are nici o concordanta fireasca intre ele..

acum ma rog de familia mea doar...si incerc sa-mi amintesc de casa parinteasca,si meleagurile copilariei,atunci cind sunt nevoita sa raspund la intrebarea "-de unde esti?"...si punctum...caci adincidu-ma gasesc doar golul murdar..cu care nu vreau sa ma laud numanui...nici chiar mie....

Moldova tara mea de dor...pacat de noroiul in care esti inpinzita...pacat...

unica posibilitate de a mai rosti in graiul natal,e play listul cu muzica unor baieti de treaba...care spre mirarea mea au devenit si ei ca un os de peste ascuns in gititza...pacat...poi da...nu la toti lii dat sa manince peste....