Deja a cita oara incerc sa astern aici ceea ce de mult timp ma framinta,si de fiecare data parca astept sa se skimbe ceva,sau poate sa ajung la concluzia ca nu-i atit de important,ci pur si simplu eu ii dau asa valoare...Mii dor de fetele mele...
Nu am avut pe parcursul vietii nicio rivnire de a avea prietene,caci de prieteni am avut parte slava Domnului...Din copilarie am avut noroc sa intilnesc persoane deosebite,care si acum pot sa spun strigind ca DA,chiar am mincat de mika,(nu numai in cazul asta).Dar uite ca viata ni-a cam despartit care si pe unde,dar m-am convind si o stiu cu exactitate ca chiar si pina la batrinete "D" si "N" imi vor fi aproape daca nu fizic,macar asa telepatic...
Ideea asta a fost certa,pina nu li-am intilnit pe fetele mele de la facultate,care fiecare prin modul sau au lasat o amprenta neplanuit de vizibila,pe persoana mea in cauza.Totul s-a inceput cu viata de camin,si legile ei de acolo...Nici prin cap ca voi putea vriodata sa ma atasez de persoane practic straine...Si uite ca asta s-a intimplat...
Kobzik-aceasta e un client aparte.Nu stiu daca vri-o data am s-o pot defini exact asa cum este,dar pentru mine ea mereu va fi "ciuviha":).Niciodata n-am sa uit de cite ori mi-a intins mina fara sa astepte vri-o recompensa;de cite ori m-a hranit fara sa-mi asculte negaiile mele false ca sunt satula si nu mii foame.Ooo,dar dear sti cit de recunoscatoare eram cind adapostea boschetarul din mine,simi oferea perna ei,numai sa ma odihnesc...cind m-a vedea la pamint...Ore intregi de scarpinarea limbii,plinsete pe umeri,vise neimplinite,aluzii,comentarii glume fara sens,hohote nebune ....De toate astea imi aminteste-Ea...
Veronicika:)zimbetul ei molipsitor de tare,cred ca nu l-am auzit si nici nu-l voi auzi vriodata...Un om atit de pozitiv,bun la suflet,si sensibil,cred ca nu mai este...Un an de zile am impartit aproape totul impreuna,si orele in plus de somn,chiuleala de la facultate,bocete la filmele de dragoste,tonele de rasarita,salata de morcov coreean,si desigur,tartinele cu maioneza si slanina de la orele 3 de diminiata...:)Uite asta da viata!!!!Cred ca cu ajutorul ei am incetat sa vad lumea nu numai dupa reperul meu inventiv,ci putin mai alternativ...Ca exista ceva mai puternic ca noi,si cu credinta se face totul...Vointa de sine si taria de caracter ma fascina uneori,si ii priveam pasii cu invidie alba...Iar deviza ei de viata,a devenit o teorie de baza:"Cine papa bine are corp frumos"...
Lesika:mereu vecina,mereu aproape.mereu gata sa te salveze din orce belea...si nu in ultimul timp sa te serveasca cu ceaiurile ei...Cred ca numai cu ea am inceput sa bem tone de ceai,devenind ca un ritual zilnic strict necesar...Atit de moale,plapinda,disponibila,creativa...gratia cu care mergea in intimpinarea oricui ne era ca exemplu,si ideea fixa a ei ca puterea femeii e in tot ce face,vorbeste,merge,si simte...ni-a fost o lectie buna,cel putin pentru mine...Cu privirea ei calma,si intelegatoare peste multe am trecut,si oriunde nu ne aflam intuiitiv stiam ca e aproape,si ca totul va fi bine...Adapostul sufletesc pe care ni-l oferea,nu stiu daca il voi primi vriodata de la cineva...
Anicika:imi pare rau ca ni-am descoperit tirziu,si timpul pe care l-am petrecut impreuna,zi de zi cot la cot,a trecut dureros de repede,si fiacare revedere,e dureroasa in felul sau cind constientizez ca urmeaza sa ne despartim...In ea vedeam oricind o a doua sora de suflet,un umar tare,o inima mare,unde cu siguranta ar incapea o lume intreaga daca ar fi posibil...Am trecut prin multe impreuna,si fara sa ne dam seama am intarit prin aceasta o relatie destul de deosebita,care nu cred ca o voi reda vriodata...Sigur e una,ca omuletul asta micut si dragut,mi-a demonstrat ca exista totusi prietenie intre femei,indiferent de cit timp nu te vezi,nu telefonezi,si nu esti disponibila...Ea mereu a inteles,a exiplicat si a demonstrat prin fapte,bazindu-se neclintit doar pe asta.iar cuvintele sunt doar o retea informativa.Mereu tare,gata sa infrunte tot si orce,involuntar a devenit un exemplu pentru mine...
Nu am avut pe parcursul vietii nicio rivnire de a avea prietene,caci de prieteni am avut parte slava Domnului...Din copilarie am avut noroc sa intilnesc persoane deosebite,care si acum pot sa spun strigind ca DA,chiar am mincat de mika,(nu numai in cazul asta).Dar uite ca viata ni-a cam despartit care si pe unde,dar m-am convind si o stiu cu exactitate ca chiar si pina la batrinete "D" si "N" imi vor fi aproape daca nu fizic,macar asa telepatic...
Ideea asta a fost certa,pina nu li-am intilnit pe fetele mele de la facultate,care fiecare prin modul sau au lasat o amprenta neplanuit de vizibila,pe persoana mea in cauza.Totul s-a inceput cu viata de camin,si legile ei de acolo...Nici prin cap ca voi putea vriodata sa ma atasez de persoane practic straine...Si uite ca asta s-a intimplat...
Kobzik-aceasta e un client aparte.Nu stiu daca vri-o data am s-o pot defini exact asa cum este,dar pentru mine ea mereu va fi "ciuviha":).Niciodata n-am sa uit de cite ori mi-a intins mina fara sa astepte vri-o recompensa;de cite ori m-a hranit fara sa-mi asculte negaiile mele false ca sunt satula si nu mii foame.Ooo,dar dear sti cit de recunoscatoare eram cind adapostea boschetarul din mine,simi oferea perna ei,numai sa ma odihnesc...cind m-a vedea la pamint...Ore intregi de scarpinarea limbii,plinsete pe umeri,vise neimplinite,aluzii,comentarii glume fara sens,hohote nebune ....De toate astea imi aminteste-Ea...
Veronicika:)zimbetul ei molipsitor de tare,cred ca nu l-am auzit si nici nu-l voi auzi vriodata...Un om atit de pozitiv,bun la suflet,si sensibil,cred ca nu mai este...Un an de zile am impartit aproape totul impreuna,si orele in plus de somn,chiuleala de la facultate,bocete la filmele de dragoste,tonele de rasarita,salata de morcov coreean,si desigur,tartinele cu maioneza si slanina de la orele 3 de diminiata...:)Uite asta da viata!!!!Cred ca cu ajutorul ei am incetat sa vad lumea nu numai dupa reperul meu inventiv,ci putin mai alternativ...Ca exista ceva mai puternic ca noi,si cu credinta se face totul...Vointa de sine si taria de caracter ma fascina uneori,si ii priveam pasii cu invidie alba...Iar deviza ei de viata,a devenit o teorie de baza:"Cine papa bine are corp frumos"...
Lesika:mereu vecina,mereu aproape.mereu gata sa te salveze din orce belea...si nu in ultimul timp sa te serveasca cu ceaiurile ei...Cred ca numai cu ea am inceput sa bem tone de ceai,devenind ca un ritual zilnic strict necesar...Atit de moale,plapinda,disponibila,creativa...gratia cu care mergea in intimpinarea oricui ne era ca exemplu,si ideea fixa a ei ca puterea femeii e in tot ce face,vorbeste,merge,si simte...ni-a fost o lectie buna,cel putin pentru mine...Cu privirea ei calma,si intelegatoare peste multe am trecut,si oriunde nu ne aflam intuiitiv stiam ca e aproape,si ca totul va fi bine...Adapostul sufletesc pe care ni-l oferea,nu stiu daca il voi primi vriodata de la cineva...
Anicika:imi pare rau ca ni-am descoperit tirziu,si timpul pe care l-am petrecut impreuna,zi de zi cot la cot,a trecut dureros de repede,si fiacare revedere,e dureroasa in felul sau cind constientizez ca urmeaza sa ne despartim...In ea vedeam oricind o a doua sora de suflet,un umar tare,o inima mare,unde cu siguranta ar incapea o lume intreaga daca ar fi posibil...Am trecut prin multe impreuna,si fara sa ne dam seama am intarit prin aceasta o relatie destul de deosebita,care nu cred ca o voi reda vriodata...Sigur e una,ca omuletul asta micut si dragut,mi-a demonstrat ca exista totusi prietenie intre femei,indiferent de cit timp nu te vezi,nu telefonezi,si nu esti disponibila...Ea mereu a inteles,a exiplicat si a demonstrat prin fapte,bazindu-se neclintit doar pe asta.iar cuvintele sunt doar o retea informativa.Mereu tare,gata sa infrunte tot si orce,involuntar a devenit un exemplu pentru mine...
Eh fetelor...nu-mi ajung cuvinte sa va redau cit de mult imi lipsiti...Vreau sa va aud,sa va vad,sa ridem sa chefuim,se pare ca numai cu voi lumea e lume,si nu un circ gratis...Cu voi eram eu...Am devenit eu...Acum sunt sigura ca niciodata...citi omeni nu voi intilni in viata asta...voi pentru mine o sa ramineti aparte...de suflet...aproape de inima...Si sigur ca in orce poveste rostita nepotilor mei in fiece noapte,voi o sa fiti eroinele principale,numai asa cred ca m-a voi putea rasplati pentru tot....
P.S-Va multumesc ca sunteti,fetele mele.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu