femeia de ieri si de azi....

"Femeile de astazi la propriu,au devenit prea masculine..."Of de cite ori exclamam fraza asta...si paradox ca chiar eu eram adepta acestei ideologii...si ii urmam sensul in totul,prin vorba,in mers,si nu in ultimul rind cu nasul meu pe sus...Aveam ideea asta fixa,ca ma pot descurca si fara o sprijinul unui stilp cu miros de barbat...caci da...o faceam..si chiar bine...Exemplul viu l-am admirat o viata..pe bunica Marioara care a crescut 3 copii si a ridicat pilonii casei cu 3000 de chirpici facuti de minuta ei...si niciodata..fixez niciodata nu a gasit vri-o motivatie de genu ca e lucru barbatesc si nu il poate face,dimpotriva le facea pe ambele si chiar foarte bine...Poate saminta ei am cultivat-o singurica intentionat undeva in adincul Eu-lui meu orgolios...ca sa-i urmez  faptura ei de femeie eroina...dar poate e si rodul unei realitati dure in care am crescut...Acum pot spune cu mina la inima si dind din cap afirmativ,ca ne este frica sa ne mentionam noua,ca vrem nebuneste sa ne ascundem nasucul  in obrazul cuiva..Viata e atit de frumoasa cind un obraz cald are nevoie de nasul tau rece...
Iar bunica Marioara ride subtil si mindra,ca mi-am coborit capul,mi-am deschis inima,si mi-am gasit umarul unde sa-mi plec fruntea....

Paste Fericit...

Un Paste Fericit...

Eu deja ii savurez gustul din plin..cu 2 zile inainte...Nu gatind bucate peste bucate,nu facind curatenie intorcind casa pe dos ca ulterior sa cad moarta de oboseala,ne varuind bordiuri(care de fapt mi-a lipsit anul asta)...Ci am copt doar cozonacul pentru cosuletul care va merge la biserica in noaptea Invierii,si...VACANTA!!!!Asta mi-am dorit-o intotdeauna...sa petrec Sfintele Sarabtori sub o alta forma de traditie...sa ma simt furata de alte meleaguri,sa ma bucur de legendele pamintesti unde se simte duhul si puterea dumnezeasca...dar nu la masa,mincind,mincind si iarasi...

Imi va lipsi cu certitudine traditia de acasa...unde in zori mergeam cu prietena mea si sfinteam cozonacul,unde tata ne treaza de diminiata pe toti ca sa spargem un ou ros urindune reciproc un Hristos a Inviat,si sa gustam din putinile bucate pe care le pregateam(nici ai mei nu-s chiar mare adept ai unei mese ca de cumatrie)...

Acum doar ei imi lipsesc-familia...caci pentru prima data sunt departe de ei de Paste...

Si-mi cer iertare...